COVID-19 în Republica Moldova

A început Postul Paștelui 2020. Tradiţii, superstiţii: Ce le este strict interzis credincioșilor în cele 40 de zile

Postul Paștelui sau Postul Mare, așa cum îi mai este denumirea, este cel mai lung și cel mai aspru dintre toate cele patru de peste an. Anul acesta, în 2020, începe luni, 2 martie. Creștinii ortodocși sărbătoresc Învierea Domnului pe 19 aprilie.

Cu o săptămână mai devreme, pe 12 aprilie, sunt Sărbătorile Pascale pentru romano-catolici. Floriile vor fi sărbătorite de ortodocși în 12 aprilie, iar de către catolici în 5 aprilie.

Semnificaţii şi obiceiuri ale Postului Paștelui

Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să între în biserica. Totuşi, Postul Paştelui a devenit absolut firesc o perioară de pregătire spirituală pentru toţi creştinii să sărbătorească Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, scrie publicația crestinortodox.ro.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de rețnerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să ii ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

Alimente recomandate de nutriționiști, în perioadele de post

Din dorinţa de a ţine post, foarte multe persoane apelează la alimente total nesănătoase din comerţ, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutriţional. Află cum să mănânci sănătos în Postul Paştelui.

Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prăjite din soia, cartofii prăjiţi, covrigul sau diversele combinaţii de făinoase (sticksuri, covrigei, inelele de pâine prăjită cu diverse arome) nu trebuie să ocupe cea mai mare parte din alimentaţia ta chiar dacă ţi-ai propus să ţii post.

De asemenea, nici excesul de pâine albă sau cartofi nu constituie o opţiune tocmai bună pentru o perioadă lungă de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrienţii necesari pentru a funcţiona la capacitate maximă.

Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, practicanţii săi fiind privaţi de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă şi lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odată cu privarea de proteine, apare şi o carenţă de vitamine şi oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B). Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum şi la încetinirea anumitor funcţii ale organismului (cum ar fi procesul de creştere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic şi spiritual) să fie însoţite de unele mai puţin dorite, cum ar fi riscul de creştere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conţinut exclusiv sau majoritar de hidraţi de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).

Consum exagerat de preparate pe bază de soia şi/sau de pateuri vegetale (care au un conţinut ridicat de aditivi şi grăsimi vegetale); mai frecvent în faza iniţială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii şi/sau corpului (se impun măsuri de igienă riguroase), uşoare dureri de cap, senzaţie de greaţă, constipaţie (care dispar însă, pe masură ce organismul se obişnuieşte cu noua dietă). Ca urmare, este indicat ca postul să fie ţinut doar de persoanele cu stare bună de sănătate.

De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiţii deosebite (frig, muncă fizică grea etc). Medicii spun că trebuie să ţinem cont şi de alte recomandări, respectiv alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbuşire sau la cuptor şi nu prăjite – pentru a reduce cantitatea de grăsimi şi aportul de calorii suplimentare să consumăm în cantităţi suficiente legume şi fructe proaspete, să fim cumpătaţi, să nu mâncăm mult şi nu consumăm băuturi alcoolice, iar dacă sănătatea nu ne permite, să nu ţinem postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp şi să nu ezităm să-l întrerupem dacă nu ne simţim bine.

Оставить комментарий

avatar
  Subscribe  
Notify of