fbpx
14.3 C
Бэлць
joi, martie 28, 2024

Egalitatea de gen în sport: cât de sensibile la gen sunt bugetele școlilor sportive din municipiul Bălți

Citește și:

Sportul nu mai este demult un domeniu practicat doar de bărbați. În ultimii ani, tot mai multe femei s-au ambiționat să obțină performanțe sportive la probe care erau greu de imaginat că se vor feminiza vreodată. Astăzi, e ceva normal să vezi un meci de fotbal excelent între echipele de doamne sau o luptă aprigă între femei pe ringul de box. Totuși promovarea egalității de gen în sportul moldovenesc rămâne o problemă. De exemplu, în lista lotului național pentru anul 2022, la stiluri populare precum înotul, șahul sau fotbalul vedem mai mulți bărbați. Sunt puține fete și în școlile de profil. Anul trecut, în instituțiile publice sportive din Moldova, din cei peste 38 de mii de copii, doar puțin peste 9 mii erau fete. În plus, acolo unde învață mai multe fete se alocă mai puțini bani decât în școlile cu mai mulți băieți.

Sunt fată și sunt pasionată de karate

Inspirată de filmele cu actorul Jackie Chan, o tânără din mun. Bălți a ajuns la vârsta de numai opt ani să studieze tehnicile de luptă ale stilului karate. Agnesa Crivopisc are acum 18 ani și, între timp, a reușit să adune o colecție impresionantă de medalii de la competiții naționale și internaționale. În spatele acestei performanțe stau, însă, o mulțime de sacrificii și ore nenumărate de antrenamente grele.

„Am încercat multe genuri de sport, toate diferite – fotbal, baschet, tenis – și totuși am ales acest gen de sport (karate) pentru că       am înțeles că este ceea ce mă pasionează”, spune Agnesa. Sportiva susține că în cariera sa a fost încurajată de părinți, chiar dacă e un stil practicat în special de băieți, iar pe viitor își dorește să devină maestru al karate-ului: „Chiar la prima competiție am ocupat locul trei. Am avut rezultate excelente. Această medalie are un preț mare. A doua competiție este memorabilă, la care am câștigat prima medalie de aur. Au fost emoții de neuitat… În general, în acest sport sunt mai mulți băieți, dar sunt și concurente. Mulți vin, mulți pleacă, concurenții mereu se schimbă la fel ca în toate stilurile de sport…”

Agresa afirmă că nu s-a simțit vreodată discriminată în raport cu băieții. Totuși ea consideră că egalitatea de gen în sport se încalcă evident la distribuirea mijloacelor financiare, atunci când unele domenii sunt privilegiate în raport cu altele mai puțin populare.

„În ceea ce privește discriminarea, pot spune că există sub aspectul financiar. Sunt stiluri sportive care sunt finanțate la maximum. Să luăm, de exemplu, fotbalul. Ei (fotbaliștii) pot pleca oriunde, totul este finanțat, se cere doar să fii un sportiv bun.  De celelalte lucruri se ocupă organizatorii, în timp ce la karate trebuie să îți găsești singur sponsorul, să îți achiți singur drumul, trebuie să plătești și pentru cazare. Sub acest aspect, eu nu sunt de acord cu cei care repartizează finanțarea. Trebuie să fie susținuți copiii care sunt cu adevărat talentați și care într-adevăr au nevoie de aceasta”, conchide  Agnesa Crivopisc.

Antrenamente în condiții precare și uneori periculoase

În ultimii zece ani, în Republica Moldova s-a atestat o îmbunătățire a activității sportului feminin, constată Asociația Presei Sportive.

Astfel, pot fi remarcate performanțele mai multor tinere care au revenit acasă cu medalii de la campionate europene și mondiale. „Avem multe talente: Mariana Eșanu-Cherdivara, Irina Rîngaci și Anastasia Nichita, precum și alte sportive”, spune Nicolae Buceațchi de la Asociația Presei Sportive.

Acesta susține că misiunea de a încuraja fetele să practice sportul de performanță revine antrenorilor, care ar trebui să dea dovadă de voință în acest sens, iar autoritățile, la rândul lor, ar trebui să creeze infrastructura necesară.

„Poporul moldovean este cel mai răbdător și în condiții extremale se obțin performanțe deosebite. Sportivii revin cu medalii de la campionate europene, mondiale. Situația nu se schimbă nici pentru domnișoare. Se antrenează în condiții precare. Din păcate statul nu prea acordă condiții deosebite sportului, infrastructurii în sport. În acest context, facem un îndemn către organele de stat ca să acorde mai  multă atenție infrastructurii, condițiilor de pregătire a domnișoarelor și a băieților. Avem prin raioane săli sportive deja abandonate și când vezi că într-o cămăruță mică se ocupă copii cu anumite genuri de sport, chiar uneori periculoase, sunt ridicate semne de întrebare”, precizează Nicolae Buceațchi.

Rolul școlilor sportive din Moldova

În Republica Moldova sunt 101 instituții publice sportive: 3 centre, 6 licee și 92 de școli cu profil sportiv. Acestea funcționează în baza unui regulament aprobat de guvern în anul 2019. Documentul nu face nicio referință la promovarea și respectarea egalității de gen. Potrivit acestuia, școlile sportive sunt instituții de învățământ extrașcolar publice „care contribuie la pregătirea rezervelor pentru loturile naționale la diverse ramuri de sport, la formarea personalităților multilateral şi armonios dezvoltate şi la educarea sportivilor de performanță, inclusiv din rândurile persoanelor cu necesități speciale”.

 

În regulament se arată că mijloacele financiare ale școlii sportive publice sunt constituite din sursele bugetare, sursele fondatorului, donații, sponsorizări și alte surse, care nu contravin legislației Republicii Moldova. Totodată, direcțiile principale de activitate sunt: antrenarea unui număr maxim de copii; sporirea capacității de efort a elevilor; pregătirea sportivă integrală; selectarea sportivilor pentru loturile naționale; obținerea performanțelor la nivel național și internațional.

Într-un răspuns la solicitarea noastră de informație, Ministerul Educației și Cercetării afirmă că are în subordine 22 de instituții publice sportive, pentru care în acest an a alocat cca 85 de milioane de lei. Ministerul nu precizează câți bani s-au alocat și pentru instituțiile gestionate de către primării, motivând că „nu dispune de această informație”.

Totodată, în răspuns se arată că din cei 38258 de copii încadrați la studii în aceste instituții pe parcursul anului 2021, doar 9020 erau fete.

Materialul a fost realizat de portalul anticorupție.md în cadrul unui proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice, susținut financiar de International Media Support din Danemarca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

/VIDEO/ Învinuit că a falsificat actele. Administratorul interimar al DRCD din Bălți, scos din funcție

Ex-administratorul interimar al Întreprinderii Municipale  Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți, Maxim Calmațui, este învinuit de consilieri că ar...

Atenție! Republica Moldova sub Cod Galben de intensificări ale vântului

Meteorologii prognozează Cod Galben vânt puternic, pe întreg teritoriul țării, pentru mâine, 29.03.2024, în intervalul orelor 08-18:00. În intervalul menționat...
  sursa: cursbnm.md