/FOTO/ Şapte Protocoale Clinice Naționale pentru infecția COVID-19, în doi ani de pandemie. Ce înseamnă un astfel de protocol

Pe 30 ianuarie 2020, OMS a declarat stare de urgență în sănătate publică din cauza răspândirii rapide a noului coronavirus. La început de martie 2020, virusul afectase deja 114 țări, fiind înregistrate peste 100.000 de cazuri de infecție și peste 4 mii de decese. În Republica Moldova, primul caz de COVID-19 a fost confirmat pe 7 martie 2020.

În condițiile în care nu se știa aproape nimic despre acest virus: cum poate fi stopată răspândirea lui, cum trebuie pregătit sistemul medical și ce metode de tratament al bolnavilor trebuie aplicate, a fost necesar un Protocol Clinic Național. Astfel, la sfârșitul lunii martie 2020 a apărut primul document de acest fel. Protocolul Clinic Național este un instrument pentru luarea deciziilor raționale în domeniul sanitar, bazate pe dovezi științifice, pentru a crește calitatea asistenței medicale.

Protocol Clinic Național – un instrument pentru luarea deciziilor raționale în domeniul sanitar, bazate pe dovezi științifice, pentru a crește calitatea asistenței medicale.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, primul protocol a fost elaborat în baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, a lecțiilor învățate în pandemia de gripă A(H1N1) din perioada 2009-2010, a strategiilor de evaluare și management al riscului. Planul descrie clar acțiunile şi responsabilităţile celor implicaţi: cum trebuie să acţioneze autorităţile, medicii de familie, cum este asigurată asistenţa medicală în spitale şi în caz de urgenţă. Planul implică mai multe ministere și întreaga societate, incluzând și contribuții din partea sectorului privat.

Protocolul Clinic Național a trebuit revizuit și adaptat periodic, în funcție de mutațiile virusului și situația epidemiologică din țară şi de peste hotare. Dacă la început toți bolnavii erau internați, ulterior, s-a decis ca cei cu forme ușoare să se trateze acasă. Cel mai mult s-a schimbat algoritmul de investigare a cazului de infecție. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că primul protocol era mai mult teoretic și includea câteva componente de bază: supravegherea epidemiologică, punctele de trecere a frontierei, investigarea cazului și răspunsul rapid, investigaţiile de laborator. În cazului ultimului Protocol Clinic Național, comisia de experți a ajustat direcțiile în funcție de clasificarea virusului. Un rol important pentru a opri noul coronavirus l-au avut testarea și vaccinarea populației.

Ultimul protocol, cel de-al şaptelea, a fost elaborat în ianuarie 2022. Documentul a fost actualizat de grupul de lucru al Ministerului Sănătății, constituit din cadre didactice din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, medici epidemiologi ai Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, infecționiști, pediatri, ginecologi, neonatologi, psihiatri și medici de familie.

Sumarul recomandărilor:

Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *