Prejudiciile în dosarul Frauda Bancară au crescut cu 15 miliarde de lei

În trimestrul II al acestui an, autoritățile nu s-au făcut remarcate cu succese în recuperarea miliardului furat, totuși procurorii au mai intentat câteva cauze penale, majorând valoarea prejudiciilor cu circa 15 miliarde lei, scrie Mold-street.

Datele BNM relevă că la finele lunii iunie 2022, pe rol în instanțele de judecată se află 44 de acțiuni în valoare de 3,89 miliarde lei, de recuperare a activelor fraudate de la cele trei bănci falite (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială). Deși comparativ cu primul trimestru din acest an, numărul acțiunilor a scăzut cu 11%, valoarea acțiunilor practic a rămas neschimbată.

Potrivit Băncii Naționale în gestiunea organelor de urmărire penală se află 73 de cauze penale, cu două mai multe decât erau la finele trimestrului I din 2022. În același timp suma estimată a prejudiciului a urcat la peste 65 miliarde lei, în creștere cu circa 15 miliarde lei.

Saltul a avut loc în special a cauzelor penale în care prejudiciată figurează Banca de Economii. Pe rol în instanțele de judecată, se află 19 acțiuni în valoare de 25,56 miliarde lei (de 2,5 ori mai mult ca în primul trimestru), pe marginea cărora nu a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă.

Totodată datele Băncii Naționale denotă că pe mâinile executorilor se află 400 de titluri executorii în valoare de circa 16,67 miliarde lei, în dosarele legate de frauda bancară. Aceasta în timp ce în trimestrul II al 2022 au fost executate doar trei titluri în valoare de aproape 5 milioane lei.

Pe parcursul trimestrului II 2022, de către lichidatori, în scopul comercializării activelor aflate în proprietatea celor trei bănci falite și a bunurilor preluate în posesie, au fost anunțate 12 licitații, dar s-a desfășurat doar patru, iar suma încasată a fost de doar 203.000 lei.

Principalii figuranți ai dosarului furtului miliardului – Vladimir Plahotniuc și Ilan Şor – se ascund deja de trei ani peste hotarele țării și sunt dați în căutare de către autorități.

Numeroase active ale lor au fost sechestrate de către Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI), subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, dar prejudiciul estimat va putea fi recuperat doar după o decizie definitivă în instanță.

În plus, ulterior, unele sechestre au fost ridicate și, de exemplu, magazinele duty free, deținute anterior de familia lui Ilan Şor, au fost revândute de câteva ori și acum se află sub controlul unor afaceriști interpuși.

Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.