Au trăit un adevărat calvar până au ajuns în Republica Moldova. O familie de refugiați din regiunea Nikolaev, Ucraina a reușit să ajungă în țara noastră după ce a petrecut luni întregi în beci, fără apă și fără lumină. Este istoria soților Iașinov, moldoveni, stabiliți încă din copilărie în Ucraina, care datorită oamenilor cu inimă mare au ajuns în satul Băhrinești, raionul Florești.
Soții Iașinov și cei patru copii ai lor își amintesc fiecare minut din ziua în care a început războiul. S-au trezit de la sunetul alarmelor și bombardamentelor. Nu au fugit nicăieri, sperând că totul se va termina foarte curând.
RODICA IAȘINOVA, refugiată: „Două – trei zile, noi încă stăteam în casă, totul era liniștit. Dar peste o săptămână au început mai tare. Stătea copilul meu de 15 ani și lângă dânsa se auzeau bubuituri și ea doar a întrebat: „Mamă eu mai sunt vie?” Și noi atunci am luat copiii și am fugit în beci”.
După mai multe zile de trai în beci, familia a rămas fără provizii alimentare.
RODICA IAȘINOVA, refugiată: „Am rămas doar cu cartofi și sare în casă. Nu aveam cu ce să îmi hrănesc copilașii. Fără apă, fără lumină. Fratele meu m-a chemat la el. La ei mai strașnic era, dar în schimb ei aveau mâncare, copiii nu erau să moară de foame”.
Într-un final, aceștia au reușit să ajungă în satul Băhrinești. Aici au fost cazați temporar într-o casă în care de mult timp nu mai locuiește nimeni.
RODICA IAȘINOVA, refugiată: „Ne-au întâlnit foarte bine primăria a venit chiar a doua zi și ne-au dat ajutoare. Până în ziua de azi ne dă ajutor permanent. Vin de la primărie, ne dau sfaturi, ca și mama mea”.
Casa lor din Ucraina a fost distrusă în urma bombardamentelor, iar familia a decis să se stabilească cu traiul aici. Pentru a cumpăra gospodăria, soțul Rodicăi s-a angajat la lucru, însă salariul abia de îi ajunge pentru provizii de iarnă și îngrijirea copiilor.
GALINA FRECĂUȚAN, asistent social: „Am apelat pe rețele de socializare după ajutor, mai târziu cu biserica din sat am strâns ajutoare. Foarte multe organizații ne-au dat ajutoare, dar până în momentul de față încă nu am reușit să achităm integral casa. Din donații am strâns abia șapte mii de lei, dar casa ne costă 30 de mii de lei”.
Chiar de la începutul războiului, raionul Florești a găzduit sute de refugiați, în diverse centre de plasament, dar și în gospodăriile localnicilor. Deosebită atenție li se acordă copiilor, 85 la număr în tot raionul.
ALIM AFONIN, vicepreședinte r. Florești: „Dânșii pot să frecventeze școlile ruse. La centrul de plasament temporar din Ștefănești internetul este conectat, ceea ce permite ca copiii să participe online la orele de clasă chiar din Ucraina. Cel puțin să audă această lecție în limba ucraineană”.
La momentul actual, în raionul Florești locuiesc 224 de refugiați ucraineni.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
