Miroase a copilărie în satul Sofia, raionul Drochia. Gospodinele de la nord s-au trezit dis-de-dimineață pentru a prepara biscuiți și plăcinte așa cum au învățat de la bunicile lor. Au pregătit nucile, dovleacul, sfecla de zahar, cartofii și s-au apucat de treabă. Iar pentru ca lucrul să meargă mai cu spor, nu au lipsit cântecele, pe care femeile le-au învățat de la șezătorile de pe timpuri. Astfel și-au propus să promoveze tradiția moștenită din străbuni.
Aluatul trebuie frământat cu mare grija, spun gospodinele.
LIUBA PATLATII, locuitoare s. Sofia: „Dacă sunt curate mâinile, atunci aluatul este gata. Îl grămădim bine și îl presurăm cu făină. Numaidecât facem semnul crucii. Să ne ajute Dumnezeu să se ridice acest aluat”.
La ai săi 77 de ani, Elena Glavan păstrează cu sfințenie rețetele învățate încă de la bunici. Femeia povestește că își învață nepoatele și strănepoatele să facă plăcințele.
ELENA GLAVAN, locuitoare s. Sofia: „Păi am avut mamă, bunica, deja și eu sunt bunică. Tradiția deja este transmisă din generație în generație. Nepoții când vin noi le facem plăcinte. Ei vor plăcinte ca la bunica. Chiar și vor să facă, se interesează, chiar se deprind de micuțe. Eu am deja și strănepoată și ea când vede aluatul, tare vrea să se implice. Îi arăt cum se face, se interesează”.
O altă coptură tradițională este învârtita cu sfecla de zahăr. Un deliciu pe care doar gospodinele de la nord îl prepară.
EUGENIA BABĂRĂ, locuitoare s. Sofia: „Secretul la învârtita cu sfeclă, este că aceasta trebuie să fie rumenită foartă bine, pentru a da gust. La sud nici nu se cultivă sfecla de zahăr. Noi mâncăm dulce, pentru că mama mea așa spunea „Mie să îmi dați dulce, că eu am prășit la sfeclă. Așa și noi, noi am prășit la sfeclă și mâncăm dulcișor”.
Pe lângă plăcinte, gospodinele au pregătit și biscuiții din copilăria lor. Prăjituri cu amonie, degeței, urechiușa porcului și chiar prăjituri „cu jom”.
EUGENIA BABĂRĂ, locuitoare s. Sofia: „Eu acum fac biscuiți „Roza” se numesc. Trandafir, dar noi le numim roze încă din copilărie. Asta albă este albușul. Gălbenușul noi l-am folosit pentru aluat, dar albușul îl batem cu zahăr și punem și nucă. Iată așa. După noi le tăiem și când se coc, se fac ca trandafirii”.
Ingredientul secret este dragostea, spune Elena Petroșevschi.
ELENA PETROȘEVSHI, locuitoare s. Sofia: „Tot ce faci, totul e cu dragoste, cu plăcere. Noi facem aceste lucruri cu mare plăcere, mai ales când gătim pentru copilași, ei se bucură când văd. Știți, noi deja avem o vârstă când avem multă experiență, Fără ca să se primească frumos, nu există așa ceva. Poate pentru cei care fac prima dată să nu se primească din prima. Noi am crescut în vremea când totul se făcea acasă. Mama ne-a învățat să facem de toate”.
Cât aluatul se odihnește, femeile au aprins focul în cuptor.
VALENTINA LEȘEANU, locuitoare s. Sofia: „Mai întâi îl aprindem cu crenguțe, iar după deja punem ciocălăi. Dacă mai avem nevoie, mai punem niște lemne mai groase. Astăzi însă ne trebuie foc mai ușurel. Pe urmă, după ce a ars focul deja cât noi am calculat, împrăștiem cu cociorva pe vatră până sar scântei, iată atunci este focul bun. Cam cât timp lăsați biscuții? – Care sunt mai subțiri, 20 de minute, care mai groși, puțin mai mult. Plăcintele în jur de 40 de minute”.
Lucia Dăscălița este implicată în proiectul „Revitalizarea Patrimoniului Cultural Național” și a asistat cu mare drag la procesul de pregătire a copturilor. Ea a rămas încântată de varietatea rețetelor.
LUCIA DĂSCĂLIȚA, membru „Revitalizarea Patrimoniului Cultural Național”: „Am participat la procesul de preparare a bucatelor, unul foarte îndelungat, dar realizat cu deosebită plăcere de doamnele care s-au propus să participe. Am fost foarte încântată să văd o varietate foarte largă de dulciuri, care sunt specifice zonei în care ne aflăm”.
Muzeologul satului spune că activitatea de astăzi are ca scop culegerea și păstrarea tradițiilor, pentru ca mai apoi să fie transmise tinerei generații.
SVETLANA BANARU, director Muzeu s. Sofia: „Este o activitate și frumoasă și utilă, în special pentru generația tânără. Noi am numit activitatea „Gustul Copilăriei”. Ne-am propus să adunăm cât mai multe rețete de copturi, de prăjituri, pe care le coceau părinții și buneii noștri. Să culegem de la bătrânii noștri cât încă mai reușim, pentru că, din păcate, multe perle deja le-am pierdut”.
Pentru a pune plăcintele la copt, cuptorul trebuie încălzit timp de aproape 45 de minute. După ce lemnele au ars, jăraticul se distribuie uniform în toate colțurile.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
