/VIDEO/ Mai mulți agricultori din nordul țării împart gratuit semințe autohtone. Oamenii se opun utilizării în exces a chimicalelor

Se împart gratuit cu semințele moștenite de la strămoși pentru a transmite mai departe gustul și proprietățile nutritive ale fructelor și legumelor autohtone. Tot mai mulți agricultori din nordul Republicii Moldova promovează permacultura, care este o modalitate a mediului de autosusținere, pe principii ecologice și biologice. În acest scop, în incinta Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, Bălți, a fost organizat un târg al semințelor.

Aliona Culai, administratorul grupului „Semințele noastre – Chișinău”, a declarat că a împrumutat această practică de la „Banca de gene Buzău” pentru a păstra neatinse de substanțe chimice semințele pe care le-a moștenit de la bunici.

ALIONA CULAI, administratorul grupului „Semințele noastre – Chișinău”: „Ideea principală a acestui grup este să păstrăm semința din moș strămoș, cu acel gust din copilărie, să le înmulțim și la rândul nostru să distribuim în continuare. Atât timp cât fructul sau leguma nu este tratată, nu este modificată, se asimilează mai bine în corp și  suntem și noi mai sănătoși.”

Potrivit lui Ion Cazacu, permacultura este una din modalitățile de a se opune răspândirii abundente a substanțelor chimice în produsele alimentare pe care le consumăm.

ION CAZACU, specialist în agricultură: „Semința este perfectă și creată de Creator, niciun laborator din lume, poate crea măcar un laborator performant din lume măcar o semință?Asta este a creatorului și asta trebuie să păstrăm, să multiplicăm și trebuie să ne învățăm a trăi oleacă altfel. Arând, stropind cu chimicate, noi distrugem solul, dar vrem rezultate. Stai măi omule, nu-mi mai aduce otrava asta, tu mi-o aduci pentru că vrei să-ți fie buzunarul plin, pentru tine banii se mănâncă.”

Iar Vladimir Bacinschi, care de 40 de ani practică apicultura, a spus că pentru a avea o roadă bogată, fără a utiliza produsele fitosanitare agenții economici ar trebui să acorde atenție albinelor.

VLADIMIR BACINSCHI, apicultor: „Dacă e să vorbim despre albină, rolul în agricultură îl are aproximativ 40% din roadă, plus gustul, plus aspectul de vânzare. Agenții economici nu folosesc albinele pentru polenizare și asta este o mare tragedie. Se pierde aproximativ 50% din roadă.”

Oamenii care au vizitat târgul au spus că este de datoria noastră să păstrăm semințele care sunt deja pe cale de dispariție.

„Ceea ce am primit de la străbunii noștri neapărat este important să păstrăm. Cred că acum un an am auzit pentru prima dată despre permacultură și mă impresionat tare mult.”

„Este absolut important să menținem ceea ce deja este pe cale să dispară, acele semințe, precum spune domnul Cazacu, originale de la Dumnezeu, așa cum sunt ele, netrecute prin tot felul de laboratoare.”

Doctorul habilitat în ştiinţe agricole, profesorul – cercetător şi expertul în agricultura durabilă şi ecologică, Boris Boincean, a conchis spunând că agricultorii sunt puși în fața unei alegeri, fie continuă să meargă pe calea industrială, fie se concentrează pe calitate.

BORIS BOINCEAN, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”, Bălți: „Noi cu ajutorul selecției moderne ne-am orientat  mai mult spre producție, în schimb am pierdut multe calități foarte importante cum ar fi gustul, rezistența la boli la buruieni, la dăunători. Toată omenirea se află cum în fața unei dileme, practic la răscruce de drum, cum facem mai departe, continuăm pe această cale industrială, care ne duce nicăieri  sau  mergem pe o altă cale alternativă.”

Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *